opțiuni
  • info

2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RADIOFICARE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiei programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – V. radiofica.

radioficare sf [At: CV, 1949, nr. 4, 25 / Pl: ~cări / E: radiofica] 1 Instalare, în localități, a posturilor de radiodistribuție. 2 Transmitere a emisiunilor radiofonice prin posturi de radiodistribuție.

RADIOFICARE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – V. radiofica.

RADIOFICARE, radioficări, s. f. Înzestrarea orașelor și a satelor cu posturi de radioficație. Radioficarea satelor.

RADIOFICARE s.f. Acțiunea de a radiofica și rezultatul ei; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe sau la sate. [< radiofica, cf. rus. radiofikațiia].

RADIOFICARE s. f. acțiunea de a radiofica; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe, sate etc. (< radiofica)

RADIOFICARE ~ări f. Înzestrare a orașelor și satelor cu posturi de radioficație. /v. a radiofica

RADIOFICA vb. I. Tranz. (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute). A instala în orașe și în sate posturi de radioficație, a efectua o radioficare. [Pr.: -di-o-] – Din radioficare și radioficat (derivat regresiv).

RADIOFICA vb. I. Tranz. (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute). A instala în orașe și în sate posturi de radioficație, a efectua o radioficare. [Pr.: -di-o-] – Din radioficare și radioficat (derivat regresiv).

radiofica vt [At: LTR2 / E: drr radioficație] (Folosit numai la timpurile compuse sau trecute) 1 A instala în localități posturi de radiodistribuție. 2 Generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție (1).

RADIOFICA vb. I. tr. A înzestra orașele și satele cu posturi de radioficație. [< radioficație].

RADIOFICA vb. tr. a instala aparatura de radioficare. (< radioficație)

A RADIOFICA tranz. (localități, edificii, locuințe etc.) A înzestra cu instalații de difuzare a programelor de radio. [Sil. -di-o-] /v. radioficație

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

radioficare (desp. -di-o-) s. f., g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare (-di-o-) s. f., g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare

!radiofica (a ~) (desp. -di-o-) (rar) vb., ind. prez. 1 pl. radioficăm, 2 pl. radioficați, imperf. 1 radioficam, m.m.c.p. 1 sg. radioficasem, 1 pl. radioficaserăm; conj. prez. 1 pl. să radioficăm, 2 pl. să radioficați (folosit și la forme compuse, ger., part., supin; nefolosit la unele persoane și timpuri) corectat(ă)

radiofica (a ~) (-di-o-) vb. (numai la timpuri compuse, ger., part., supin)

radiofica vb. (sil. -di-o-) (numai la timpuri compuse sau simple trecute)

Intrare: radioficare
radioficare substantiv feminin
  • silabație: ra-di-o- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • radioficare
  • radioficarea
plural
  • radioficări
  • radioficările
genitiv-dativ singular
  • radioficări
  • radioficării
plural
  • radioficări
  • radioficărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: radiofica
  • silabație: ra-di-o- info
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • radiofica
  • radioficare
  • radioficat
  • radioficatu‑
  • radioficând
  • radioficându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — —
  • radioficam
  • radioficai
  • radioficasem
a II-a (tu) — —
  • radioficai
  • radioficași
  • radioficaseși
a III-a (el, ea) — —
  • radiofica
  • radiofică
  • radioficase
plural I (noi) — —
  • radioficam
  • radioficarăm
  • radioficaserăm
  • radioficasem
a II-a (voi) — —
  • radioficați
  • radioficarăți
  • radioficaserăți
  • radioficaseți
a III-a (ei, ele) — —
  • radioficau
  • radioficară
  • radioficaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

radioficare, radioficărisubstantiv feminin

  • 1. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiei programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Radioficarea satelor. DLRLC
etimologie:
  • vezi radiofica DEX '09 DEX '98 DN

radioficaverb

  • 1. A instala în orașe și în sate posturi de radioficație, a efectua o radioficare. DEX '09 DEX '98 DN
  • comentariu Se folosește numai la timpurile compuse sau trecute. DEX '09 DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.