RADIOFICARE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiei programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – V. radiofica.

radioficare sf [At: CV, 1949, nr. 4, 25 / Pl: ~cări / E: radiofica] 1 Instalare, în localități, a posturilor de radiodistribuție. 2 Transmitere a emisiunilor radiofonice prin posturi de radiodistribuție.

RADIOFICARE, radioficări, s. f. Instalare în orașe și în sate a posturilor de radioficație; generalizare a transmisiunii programelor de radiodifuziune sonoră prin radiodistribuție. [Pr.: -di-o-] – V. radiofica.

RADIOFICARE, radioficări, s. f. Înzestrarea orașelor și a satelor cu posturi de radioficație. Radioficarea satelor.

RADIOFICARE s.f. Acțiunea de a radiofica și rezultatul ei; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe sau la sate. [< radiofica, cf. rus. radiofikațiia].

RADIOFICARE s. f. acțiunea de a radiofica; instalare a unei rețele de posturi de radioficație în orașe, sate etc. (< radiofica)

RADIOFICARE ~ări f. Înzestrare a orașelor și satelor cu posturi de radioficație. /v. a radiofica

radioficare (desp. -di-o-) s. f., g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare (-di-o-) s. f., g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radioficării; pl. radioficări

radioficare