RADIOACTIVITATE s. f. 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei (radiu, uraniu etc.) de a emite, prin dezagregare spontană, unele radiații corpusculare (și radiații electromagnetice). 2. Disciplină care studiază aceste proprietăți și elementele care țin de ele. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioactivité, germ. Radioaktivität.