radio² [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4847 / P: ~di-o / V: (pop) ~iu / A și: (art.) radioul / Pl: ~uri / E: ger Radio, fr radio] 1 sn Instalație de transmitere a sunetelor prin unde electromagnetice, cuprinzând aparatele de emisiune și pe cele de recepție. 2 sn (îs) Post de ~ Post de emisiune radiofonică. 3 sn (Spc; șîs aparat de ~) Aparat de recepție radiofonică Si: radioreceptor (1). 4 sn Sistemul și activitatea de difuzare a programelor de știri, de muzică etc. prin radio² (1). 5 sn Emisiune radiofonică. 6 sn Instituție care dirijează și coordonează problemele referitoare la radio² (1, 4). 7 ain Referitor la radioreceptoare. 8 ain Referitor la emisiunile difuzate prin radio² (3). 9 ain Referitor la radiația electromagnetică. 10 ain Specific radiației electromagnetice.