rachetotehnică s. f. Tehnica fabricării rachetelor ◊ „Rachetotehnicienii. Oamenii pământului românesc au adus o însemnată contribuție în multimilenara istorie a rachetotehnicii, ajunsă astăzi la un adevărat apogeu în era aviației reactive și a zborurilor cosmice.” Fl. 2123 V 86 p. 8 (din racheto- + tehnică)