păscut², ~ă [At: PSALT, 165 / Pl: ~uți, ~e / E: paște³] 1 a (D. iarbă, fân) Mâncat de către animale erbivore. 2 a (Pan; înv) Cules. 3 a (Pan; înv) Procurat. 4 a (Pex) Mâncat. 5 a (D. stări sufletești, facultăți psihice) Resimțit. 6 a (D. stări sufletești, facultăți psihice) Întreținut. 7 a (D. stări sufletești, facultăți psihice) Întețit. 8 a (Înv) Ros de către viermi, boli. 9 a (Înv) Distrus de către viermi, boli. 10 a (Înv) Dezonorat. 11 a (Îvr) Rătăcit. 12 a (Reg; d. păr) Tocit. 13 a (Reg; d. păr) Tuns. 14 a (D. un teren) Folosit ca loc de pășune. 15 a (D. animale erbivore) Însoțit de către păstor pentru a paște (1). 16 a (Bis; înv; d. colectivități) Condus de către un îndrumător spiritual. 17-18 smf, a (Bis; înv) (Om) îndrumat de către duhovnic. 19-20 smf, a (Ființă) ocrotită, păzită. 21 a (Fig) Urmărit cu perseverență de noroc. 22 a (Fig) Amenințat de primejdii. 23 a (Fig) Dușmănit.