proslăvitúră, proslăvitúri, s.f. (înv.) 1. proslăvire, lăudare, cinstire, slăvire, elogiere, preamărire, glorificare. 2. ajutor dat cuiva; binefacere.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink