proscriere sf [At: BOLLIAC, ap. GHICA, A. 629 / Pl: ~ri / E: proscrie] 1 Blamare (1). 2 Scoatere a cuiva de sub protecția legilor pe motive politice. 3 Exilare (1). 4 (În Antichitatea romană) Condamnare la moarte pentru infracțiuni politice, fără forme judiciare Si: proscripție (4). 5 (Asr) Interzicere.