proforistică s. f. Parte a hermeneuticii, disciplină teologică biblică, în care se studiază aplicarea sensului unui cuvânt potrivit textelor biblice dificile. Cuprinde: traducerea literară liberă a textului biblic, o primă explicare a textului (scolie pentru trebuințele școlarilor), o glosă (o scolie mai mare, cu o explicație mai bogată) și comentariul textului. – Din gr. proforistiki.