PRESTÁȚIE, prestații, s. f. 1. Prestare. 2. Muncă de scurtă durată (de obicei gratuită) efectuată pentru lucrări de interes public; sumă de bani care reprezintă contravaloarea (neefectuată a) acestei munci. [Var.: prestațiúne s. f.] – Din fr. prestation, lat. praestatio, -onis.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRESTÁȚIE ~i f. 1) v. A PRESTA. 2) Muncă de folos obștesc, gratuită (și de scurtă durată). [G.-D. prestației; Sil. -ți-e] /<fr. prestation, lat. praestatio, ~onis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRESTÁȚIE s.f. 1. Desfășurare a unei activități; prestare. 2. Muncă depusă gratuit pentru efectuarea unor operații de folos obștesc. [Gen. -iei, var. prestațiune s.f. / cf. fr. prestation, lat. praestatio].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRESTÁȚIE s. f. 1. prestare. 2. muncă depusă gratuit pentru efectuarea unor operații de folos obștesc. ◊ tot ceea ce un actor, un sportiv oferă publicului. (< fr. prestation, lat. prestatio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PRESTÁȚIE s. v. desfășurare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prestáție s. f. stație
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prestáție s.f. (spect., sport) Tot ceea ce un actor sau un sportiv oferă publicului; (aici) interpretare ◊ „V.R. aduce oarecare farmec personal – dar și o lipsă de convingere (sau de forță interpretativă) care-i pune prestația sub semnul derizoriului.” Săpt. 10 II 84 p. 7 (din fr. prestation; PR 1959; DN – alte sensuri, DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink