Definiția cu ID-ul 1201159:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
predicație1 sf [At: (a. 1700) GCR. I, 335/14 / V: (înv) ~iune, ~icăciune[1], (reg) ~ță / Pl: ~ii, (reg) ~ți / E: lat praedicatio, ~onis, mg prédikáció] (Îrg) Predică (1). corectat(ă)
- În original, incorect accentuat: ~icăciune — LauraGellner