POLINÍE1, polinii, s. f. (Bot.) 1. Masă formată din grăunțe de polen aglomerate. 2. Organ floral format din unirea staminelor la fanerogame. – Din fr. pollinie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLINÍE2, polinii, s. f. Canal navigabil printre ghețurile marine. – Din fr. polynie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLINÍE s.f. (Bot.) Masă formată din grăunțe de polen aglomerate, ca la orhidee. [Gen. -iei. / < fr. pollinie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLINÍE1 s. f. (bot.) masă de grăunțe de polen aglomerate. (< fr. pollinie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLINÍE2 s. f. canal navigabil printre ghețurile marine. (< fr. polynie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
POLINÍE s. v. anteră.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
poliníe s. f., pl. poliníi
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink