plastron sn [At: SLAVICI, N. II, 278 / V: (rar) ~ton / Pl: ~oane / E: fr plastron] 1 (Înv) Cravată lată care acoperea pieptul. 2 Parte din față, apretată, detașabilă, a unei cămăși bărbătești. 3 Parte din față detașabilă a unei bluze, rochii, care constituie o garnitură. 4 Bucată de piele, căptușită, cu care își acoperă pieptul jucătorii de scrimă. 5 (Înv) Parte din față a unei platoșe.