PLANCTON s. n. Totalitatea vietăților microscopice, plante și animale, care trăiesc în apele dulci și sărate pînă la o adîncime de 200 m, constituind hrana exclusivă a larvelor și a puilor de pești, iar pentru unele specii de pești hrana în tot timpul vieții. ◊ Plancton atmosferic = ansamblul particulelor solide și lichide care se găsesc în suspensie în atmosferă.