piftíe f. (ngr. pikti, pop. pihti, piftie, d. piktós [vgr. pektós], închegat [V. împing], de unde și pers. pihti, turc. pyhty, puhti, bg. pihtiĭa, sîrb. piktije). Munt. Răciturĭ, gelatină de carne. – În Cov. și píftie (pop. chíftĭe). V. cotoroage, chistosele, rasol, condrină.