PERFORÁT1 s. n. (Rar) Perforare. – V. perfora.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁT2, -Ă, perforați, -te, adj. Găurit, străpuns cu ajutorul unei unelte sau al unei mașini. ♦ Spec. (Despre părți ale corpului) Străpuns de un glonț, de o armă ascuțită (care produce o gaură). ♦ (Despre organe, țesuturi) Găurit, cu orificiu apărut în urma unui proces patologic. – V. perfora.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁT adj. v. găurit.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁT s. v. găurire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
perforát s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁ, perforez, vb. I. 1. Tranz. A face o gaură care străpunge un material. ♦ Spec. A străpunge cu o mașină specială bilete, tichete etc. pentru a marca. 2. Tranz. și refl. (Med.) A (se) sparge, a (se) găuri, a produce sau a apărea un orificiu ca urmare a unui proces patologic. – Din fr. perforer.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PERFORÁ ~éz tranz. 1) A supune unei operații de găurire; a străpunge, făcând găuri. ~ foile unui registru. 2) A face să se perforeze. /<fr. perforer, lat. perforare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE PERFORÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) A se deteriora prin apariția de găuri; a se găuri. 2) (despre organe sau țesuturi) A căpăta o gaură (din cauza unei boli). /<fr. perforer, lat. perforare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁ vb. I. tr. A găuri, a străpunge (cu o unealtă); a face o gaură. ♦ (Fig.) A pătrunde. ♦ refl. (Despre organe sau țesuturi) A se găuri, a căpăta un orificiu în urma unui traumatism etc. [Cf. fr. perforer, lat. perforare].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁ vb. I. tr. a găuri, a străpunge. ◊ (fig.) a pătrunde. II. refl. (med.; despre organe, țesuturi) a căpăta un orificiu în urma unui proces patologic. (< fr. perforer)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁ vb. 1. v. găuri. 2. v. sparge.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PERFORÁ vb. v. composta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
perforá vb., ind. prez. 1 sg. perforéz, 3 sg. și pl. perforeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ochi perforat expr. (înv.) trișare la jocul de tos.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink