perforare sf [At: GALACTION, O. A. I, 55 / Pl: ~rări / E: perfora] 1 Străpungere a unui bilet, a unui tichet etc. cu ajutorul unui dispozitiv special, pentru a anula, a viza etc. Si: (rar) perforaj (2), perforat¹ (1), perforație (1). 2 Străpungere cu ajutorul unei unelte Si: (rar) perforaj (3), perforat¹ (2), perforație (2). 3 Străpungere a unei părți a corpului de către un glonț, un obiect tăios, care lasă o gaură Si: (rar) perforaj (4), perforat¹ (3), perforație (3). 4 Găurire a unui organ, a unui țesut etc. în urma unui proces inflamatoriu, a unui traumatism etc. Si: (rar) perforaj (5), perforat¹ (4), perforație (4).

PERFORARE, perforări, s. f. Acțiunea de a (se) perfora și rezultatul ei; găurire, perforaj.

PERFORARE s.f. Acțiunea de a (se) perfora și rezultatul ei; găurire, străpungere; perforaj, perforație. [< perfora].

*perforațiúne f. (lat. perforátio, -ónis). Acțiunea de a perfora. – Și -áție, dar ob. -áre.

perforare s. f., g.-d. art. perforării; pl. perforări

perforare s. f., g.-d. art. perforării; pl. perforări

perforare s. f. forare

PERFORARE s. v. găurire.

PERFORARE s. v. compostare.

PERFORARE s. găurire, găurit, perforat, perforație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (~ unui material dur.)

perforare s. v. COMPOSTARE.