PENÚMBRĂ, penumbre, s. f. 1. Zonă incomplet luminată, cuprinsă între zona umbrită și cea luminoasă din spatele unui corp opac; p. gener. zonă slab luminată; semiobscuritate. 2. (Pict.) Zonă de trecere între lumină și umbră. – Din fr. pénombre. Cf. umbră.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÚMBRĂ ~e f. 1) Zonă luminată slab; semiobscuritate; semiîntuneric. 2) Zonă de trecere între lumină și umbră. /<fr. pénombre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÚMBRĂ s.f. 1. Zonă incomplet luminată cuprinsă între umbra unui corp și regiunea luminoasă înconjurătoare. 2. (Pict.) Zonă în care lumina se amestecă cu umbra. V. clarobscur. [Cf. fr. pénombre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÚMBRĂ s. f. 1. zonă incomplet luminată, între umbra unui corp și regiunea luminoasă înconjurătoare. 2. (pict.) zonă de trecere între lumină și umbră. (după fr. pénoumbre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PENÚMBRĂ s. semiîntuneric, semiobscuritate, (rar) semiumbră. (Stătea în ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

penúmbră s. f. (sil. mf. pen-) umbră
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink