28 de definiții pentru pehlivan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEHLIVAN, pehlivani, s. m. 1. (Înv.) Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (Fam.) Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc. 3. (Fam.) Om glumeț, mucalit, poznaș. – Din tc. pehlivān.

PEHLIVAN, pehlivani, s. m. 1. (Înv.) Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (Fam.) Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc. 3. (Fam.) Om glumeț, mucalit, poznaș. – Din tc. pehlivān.

pehlivan sm [At: NECULCE, L. 69 / V: (îrg) pal~, păl~, ~leivan, peil~, pelivan, pelvan[1] / Pl: ~i, (îvr) ~veni / E: tc pehlivan] 1 (Înv) Personaj comic, acrobat, jongler, scamator, etc. în reprezentațiile de circ la diferite serbări populare sau de curte etc. Si: măscărici. 2 (Dob) Flăcău care participă la întreceri de luptă voinicească, cu premii, organizate, de obicei, cu ocazia nunților turcești. 3-4 (Fam) Epitet dat unui bărbat (șmecher sau) escroc. 5-6 (Fam) Om (glumeț sau) poznaș. corectat(ă)

  1. Am corectat ultima variantă. Așa cum e scrisă în original (pel~), este identică cu penultima variantă — LauraGellner

PEHLIVAN, pehlivani, s. m. 1. (Turcism ieșit din uz) Acrobat, scamator, jongler, saltimbanc. Pehlivanii arapi... ce-i adusese din țara turcească făcură și ei feluri de năzdrăvănii și de jocuri minunate și nevăzute locurilor noastre. ODOBESCU, S. I 136. Înăuntru și afară de poartă, o adunătură de popor din clasele de jos căsca gura la învîrtelile și strîmbăturile pehlivanilor și ale măscăricilor domnești. FILIMON, C. 58. 2. Șarlatan, escroc, pișicher, chiulangiu, mincinos. Mare pehlivan! gîndi administratorul. Cum îl întorc și-l sucesc, tot nu pot scoate nimic de la el! STĂNOIU, C. I. 35. Pehlivan făr’ de rușine! Tu ți-ai bătut joc de mine; Iar de-acum te ține bine C-a să fie rău de tine! ALECSANDRI, T. 792. 3. Om glumeț, mucalit, poznaș. Mireasa dă de spălat pe mînă mai întîi nunului ș-apoi socrului; și în vreme ce mireasa le toarnă, cîte un pehlivan de băiat se alătură pe la spate și zmac! pe mîinile nunului cu niște tărîțe, huște sau chiar cenușă. SEVASTOS, N. 257.

PEHLIVAN ~i m. 1) înv. Actor de circ sau de bâlci care prezenta exerciții acrobatice ușoare; paiață; măscărici; comediant; saltimbanc. 2) fig. Persoană care se ține de înșelăciuni; șarlatan; coțcar; escroc; panglicar. 3) fam. Persoană pornită pe glume; om mucalit. /<turc. pehlivan

PEHLIVAN s. m. (Mold., ȚR) Personaj comic în reprezentațiile de circ. A: S-au veselit 2 săptămîni cu feluri de feluri de muzici și de giocuri și pelivani. NECULCE. Au ieșit pașa la cortul său ... unde și oarecare luptături de pehliveni au fost. GHEORGACHI. Adus-au pehlivani, de cei ce joacă pă funii. R. POPESCU. // C: Cel ce iubeaște înălțarea easte rob pălivanului. FL. D 1764, 42r. Forme gramaticale: nom. pl. pehliveni (GHEORGACHI). Variante: pălivan (FL. D 1764, 42r), pelivan (NECULCE). Etimologie: tc. pehlivan. Vezi și pelivănie. Cf. m î n i a c.

pehlivan m. 1. od., atlet ori saltimbanc care se oferia în spectacol la nunțile domnești: pehlivanii făcură feluri de năzdrăvănii și de jocuri OD.; 2. azi, fig. șarlatan, poznaș: afară, pehlivanule! AL. [Turc. PEHLIVAN, lit. viteaz, voinic].

pehliván m. (turc. pehlivan, d. pers. pahlavan, atlet, eroŭ: ngr. pehlivánis, alb. bg. sîrb. pehlivan [pelivan]. V. bolovan). Vechĭ. Atlet, jonglor, acrobat, saltimbanc, scamator. Azĭ. Iron. Șarlatan, înșelător. – Vechĭ și pelivan, pelvan, palivan și peĭlivan. V. boĭnic.

pălivăn[1] sm vz pehlivan

  1. Variantă neatestată de definiția principală. Posibil să fie greșit tipărită aici în loc de pelivan, care este tipărită de două ori în definiția principală. — LauraGellner

pehleivan sm vz pehlivan[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit greșit: vz pehlivian LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pehlivan (înv., fam.) (desp. pe-hli-) s. m., pl. pehlivani

pehlivan (înv., fam.) (pe-hli-) s. m., pl. pehlivani

pehlivan s. m. (sil. -hli-), pl. pehlivani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PEHLIVAN s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.

pehlivan s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pehlivan (pehlivani), s. m.1. (Înv.) Acrobat, jongler, scamator. – 2. Șiret, șmecher, șarlatan. – Mr. pihlivan, megl. pilivan. Tc. pehlivan, din per. pahlawān (Roesler 602; Șeineanu, II, 288; Lokotsch 1607), cf. ngr. πεχλεβάνης, alb., sb. pelivan, bg. pehlivanin.Der. pehlivănie, s. f. (șarlatenie); pehlivănesc, adj. (șmecheresc); pehlivănește, adv. (ca pehlivanii).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PELIVAN, Ion (1876-1954, n. Rezeni, jud. Lăpușna, Basarabia), om politic și publicist român. Unul dintre fruntașii mișcării naționale a românilor basarabeni. Membru al Partidului Național Moldovenesc și după 1926 al Partidului Național-Țărănesc. Deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României. Ministru al Justiției (1919-1920). A condus filiala basarabeană a asociației culturale ASTRA. Publicistică în presa pariziană, lucrări privind istoria Basarabiei („L’union de la Bessarabie à la mère-patrie – La Roumanie”). Închis de autoritățile comuniste (1950) la Sighet, unde și moare.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pehlivan, pehlivani s. m. 1. bărbat șiret; șarlatan, escroc 2. om glumeț / mucalit / poznaș

Intrare: pehlivan
  • silabație: pe-hli-van info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pehlivan
  • pehlivanul
  • pehlivanu‑
plural
  • pehlivani
  • pehlivanii
genitiv-dativ singular
  • pehlivan
  • pehlivanului
plural
  • pehlivani
  • pehlivanilor
vocativ singular
  • pehlivanule
  • pehlivane
plural
  • pehlivanilor
palivan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pălivăn
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pălivan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pehleivan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
peilivan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pelivan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pelvan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pehlivan, pehlivanisubstantiv masculin

  • 1. învechit Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pehlivanii arapi... ce-i adusese din țara turcească făcură și ei feluri de năzdrăvănii și de jocuri minunate și nevăzute locurilor noastre. ODOBESCU, S. I 136. DLRLC
    • format_quote Înăuntru și afară de poartă, o adunătură de popor din clasele de jos căsca gura la învîrtelile și strîmbăturile pehlivanilor și ale măscăricilor domnești. FILIMON, C. 58. DLRLC
  • 2. familiar Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mare pehlivan! gîndi administratorul. Cum îl întorc și-l sucesc, tot nu pot scoate nimic de la el! STĂNOIU, C. I. 35. DLRLC
    • format_quote Pehlivan făr’ de rușine! Tu ți-ai bătut joc de mine; Iar de-acum te ține bine C-a să fie rău de tine! ALECSANDRI, T. 792. DLRLC
  • 3. familiar Om glumeț, mucalit, poznaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mireasa dă de spălat pe mînă mai întîi nunului ș-apoi socrului; și în vreme ce mireasa le toarnă, cîte un pehlivan de băiat se alătură pe la spate și zmac! pe mîinile nunului cu niște tărîțe, huște sau chiar cenușă. SEVASTOS, N. 257. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.