PAVA, pavez, vb. I. Tranz. A acoperi o curte, o stradă etc. cu pavaj. În piața mare, pavată cu pietre rotunde de rîu, zări un șir... de soldați. DUMITRIU, F. 113. Pe aceste uliți rău pavate sună pasul meu nepăsător. BENIUC, V. 59. Acum e o stradă pavată cu granit și e linie de tramvai. C. PETRESCU, C. V. 225.