PATRIOT, -OTĂ, patrioți, -ote, s. m. și f. 1. Persoană care își iubește patria, luptă cu abnegație pentru binele poporului și e gata să facă sacrificii pentru a-i asigura un viitor fericit. Nu poate fi un adevărat și sincer patriot, un adevărat și sincer luptător pentru cauza păcii și socialismului acela care nu luptă cu hotărîre împotriva ideologiei imperialiste, ideologia ațîțătorilor la un nou război. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 103. ◊ (Ironic) Poți să-ntîmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo! EMINESCU, O. 1149. Încă pînă a nu mă naște, eu am fost patriot mare. ALEXANDRESCU, M. 169. 2. (Învechit și regional) Din aceeași patrie sau regiune; compatriot. Noi avem dreptul a-l reclama de patriot al nostru. NEGRUZZI, S. I 313.