PASTIȘÁRE, pastișări, s. f. (Depr.) Faptul de a pastișa și rezultatul său. – V. pastișa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁRE s.f. Faptul de a pastișa. [< pastișa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁRE s. v. copiere, imitare, imitație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pastișáre s. f., g.-d. art. pastișării; pl. pastișări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁ, pastișez, vb. I. Tranz. (Depr.) A realiza o pastișă; a imita, a copia. – Din fr. pasticher.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A PASTÍȘÁ ~éz tranz. (opere artistice celebre, scriitori sau artiști renumiți) A imita în mod servil. /<fr. pasticher
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁ vb. I. tr. A face o pastișă. [P.i. 3,6 -șează, 4 -șăm, ger. -șând. / < fr. pasticher].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁ vb. tr. a face o pastișă. (< fr. pasticher)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PASTIȘÁ vb. v. copia, imita.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

pastișá vb., ind. prez. 1 sg. pastișéz, 3 sg. și pl. pastișeáză, 1 pl. pastișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. pastișéze; ger. pastișând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink