PARMÁC, parmaci, s. m. Par sau stâlp (gros) folosit la diverse construcții deschise (prispe, pridvoare, garduri etc.). – Din tc. parmak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

PARMÁC ~ci m. 1) Stâlp la prispă sau la pridvor care susține streașina acoperișului; pop. 2) (în Moldova sec. XVIII) Unitate de măsură pentru lungime (egală cu o jumătate de palmă). /<turc. parmak
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARMÁC s. 1. v. par. 2. v. stâlp.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PARMÁC s. v. balustradă, grilaj, mână curentă, parapet, parmaclâc, pălimar, rampă, rezemătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

parmác (parmáci), s. m. – 1. Grilaj, balustradă. – 2. Stîlp. – Mr. părmache, megl. părmaț. Tc. parmak „deget” și „bară de fier” (Roesler 601; Șeineanu, II, 283; Lokotsch 1636; Ronzevalle 57), cf. ngr. παρμάϰι, alb., bg., sb. parmak și de asemeni palmac. – Der. părmăcui, vb. (a întări cu parmaci, a îngrădi); parmaclîc, s. n. (balustradă, parapet), din tc. parmaklik, cf. ngr. παρμαϰλίϰια, bg., sb. parmakluk. E dubletul lui pîrmac, s. n. (Olt., par), din sb. parmak.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

parmác s. m., pl. parmáci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink