OU, ouă, s. n. 1. Celulă rezultată dintr-un ovul fecundat de un spermatozoid și din care se dezvoltă, prin diviziuni repetate, un nou organism; zigot. ♦ Spec. Oul (1) de pasăre, protejat de o coajă calcaroasă și alcătuit din două membrane, din albuș și din gălbenuș, care este folosit ca aliment. ◊ Loc. adj. Ca oul = fragil. ◊ Expr. (Despre cloșcă) A sta pe ouă = a cloci. A umbla cu cineva ca cu un ou (moale) = a trata pe cineva (supărăcios) cu prea multe menajamente, a menaja foarte mult pe cineva. (Merge sau calcă) parcă are ouă-n poală sau parcă calcă pe ouă = (merge) cu exagerată băgare de seamă. Oul lui Columb = problemă pe care cineva o rezolvă într-un mod foarte simplu, deși anterior părea foarte complicată și fără soluție. ♦ (Bot.) Celulă reproducătoare rezultată din fuziunea a doi gameți: zigot. 2. (Urmat de determinări care indică materia) Obiect în formă de ou (1). ◊ (Pop.) Oul genunchiului = rotulă. Oul piciorului = os proeminent care unește laba piciorului cu partea de jos a femurului. – Lat. ovum.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de gudovan | Greșeală de tipar | Permalink

OU ouă n. 1) Celulă sexuală feminină la organismele animale sau vegetale din care, în urma fecundării, se poate dezvolta un organism nou. 2) Corp format din albuș și gălbenuș și învelit într-o coajă calcaroasă, eliminat din organism de păsări și de alte animale ovipare, în care se dezvoltă (prin clocire) puiul și care se poate folosi, în majoritatea cazurilor, ca aliment. ◊ A face (pe cineva) cu ~ și cu oțet a certa foarte tare. A umbla cu cineva ca cu ~l (moale) a acorda atenție exagerată unei persoane susceptibile. ~l lui Columb problemă ușor rezolvabilă, dar care anterior părea foarte complicată. 3) Obiect de formă ovoidă. ◊ ~l genunchiului rotulă. ~l piciorului gleznă. /<lat. ovum
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

óu (óuă), s. n. – 1. Celulă care conține germenul unei ființe din aceeași speță. – 2. Nod, maleolă. – 3. (Arg.) Testicul. – Mr. ou, megl. uou, istr. owu. Lat. ovum (Pușcariu 1232; Candrea-Dens., 1294; REW 6128), cf. vegl. yuv, it. ouvo, logud., cat. ou, prov. uou, fr. oeuf, sp. huevo, port. ovo. Pentru sensul al doilea, cf. ALR, I, 59. – Der. oua, vb. (a face ouă), mr. oauă, uare, probabil direct dintr-un lat. *ovare (Pușcariu 1233; Graur, BL, V, 107); ouat, s. n. (acțiunea de a oua); ouătoare, adj. f. (care produce ouă). Cf. oară. – Der. neol. (din fr.) oval, adj.; ovar, s. n.; ovul, s. n.
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

OU s. 1. (pop.) plod. (~ de găină.) 2. ou fecundat v. zigot.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OU s. v. cartof, testicul.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

ou s. n., art. óul; pl. óuă, art. óuăle, g.-d. art. óuălor
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OUĂLE-GĂÍNILOR s. pl. v. păpădie.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OUĂLE-PÓPII s. pl. v. spânz.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OUL GENÚNCHIULUI s. v. rotulă.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OUL-ÍNULUI s. v. lubiț.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

OUL PICIÓRULUI s. v. gleznă.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

a face pe cineva cu ou și oțet expr. a mustra / a ocărî pe cineva.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

a fura ouăle de sub cloșcă expr. a fi un hoț foarte priceput.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

fabrica de tuns ouă / de împins vagoane și lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicăieri.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink