Definiția cu ID-ul 41712:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSCULATOR, -OARE, osculatori, -oare, adj. (Mat.; despre curbe, suprafețe) Care se află în contact de osculație. – Din fr. osculateur.[1]
- Din punct de vedere matematic, planul osculator într-un punct este cel care are contact de ordin maximal cu curba în acel punct. Practic este cea mai bună aproximație locală a planului care ar conține curba în punctul respectiv. Planul osculator într-un punct este generat de tangentă și normala curbei în punctul respectiv. — raduborza