10 definiții pentru organum
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORGANUM s. n. Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o temă de cânt liturgic. – Din fr. organum.
ORGANUM s. n. Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o temă de cânt liturgic. – Din fr. organum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
organum sni [At: DN3 / E: fr organum] Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o temă de cânt liturgic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORGANUM s.n. (Muz.) Cea mai veche formă a muzicii polifonice, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o anumită temă. V. diafonie. [< fr., lat. organum].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ORGANUM s. n. cea mai veche formă a muzicii polifonice, constând dintr-un contrapunct improvizat pe o anumită temă. (< fr., lat. organum)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
organum (formă muzicală) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
organum s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
organum s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
organum, formă polifonică* primitivă, desemnând începutul cântului pe mai multe voci (2). În primele încercări polif. ale sec. 9-10, o. consta din acompanierea tenorului (3) greg.* (vox principalis) cu o voce paralelă (vox organalis) plasată la o distanță intervalică de cvartă* sau cvintă* inferioară, urmărind notă contra notă mersul primei voci. Nu se știe dacă Hucbald (840-930) este cel care a inventat o., dar cert este că el a fost primul care i-a formulat legile după care îl cunoaștem și astăzi. Cele două voci ale o. plecau din unison*, se depărtau la distanță de cvartă sau cvintă, desfășurându-și apoi paralel la această distanță mersul melodic, pentru ca spre sfârșit să se unească din nou în unison. O dată cu o. apare și caracterul multivocal* în muzică, în speță cel dual, această formă fiind denumită și diafonie. Toate încercările de mai târziu pentru îmbogățirea și organizarea discursului muzical în cadrul polifoniei (discantus*, fauxbourdon* etc.) pornesc de la o., această formă de bază a cântului pe două voci.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
organo pleno (plenum organum) (loc. lat., abl.) (it. il ripieno, organo pieno; engl. full organ; germ. volles Werk), termen ce desemnează, în muzica barocă*, o sumă selectivă de registre (II), principale și mixturi (1), precum și pe locțiitorii acestora (în poziții egale cu acelea pe care le înlocuiesc); registrele de aliquote (3) cu terțe*, septime* și none*, nu intră în componența clasicului o. cu tutti*-ul orgilor* (fr. grand jeu*) construite în sec. 19 (orgile de tip orch.), ce cuprinde totalitatea registrelor, imitând timbrurile* orch.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
plenum organum v. organo pleno.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
organumsubstantiv neutru
- 1. Una dintre formele cele mai vechi ale muzicii pe mai multe voci distincte, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o temă de cânt liturgic. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- organum DEX '09 DEX '98 DN