OPTICĂ s. f. 1. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul luminii sau al fenomenelor luminoase și vizuale. ♦ Parte a fizicii care se ocupă cu studiul radiațiilor de aceeași natură cu lumina (radiații infraroșii, ultraviolete etc.). 2. Fig. Felul de a vedea și de a interpreta faptele și fenomenele. Morala lui, optica lui, estetica lui erau iremediabil jignite. CAMIL PETRESCU, O. II 566.