OFILÍRE (< ofili) s. f. 1. Faptul de a se ofili; veștejire. ♦ Stare care apare la plante atunci când pierd, prin transpirație, mai multă apă decât reușesc să absoarbă din sol; la unele plante este un mecanism de evitare a supraîncălzirii. 2. (FITOPAT.) Simptom de boală la plantele atacate de unii agenți patogeni care se dezvoltă în vasele conducătoare (ex. o. castraveților, provocată de bacterie Erwinia tracheiphila).