OFICINĂ, oficine, s. f. (Livresc) încăpere amenajată pentru a servi drept laborator al unei farmacii, al unei instituții de cercetări etc. (Glumeț) Mustețile domnului Georges, resfirate subt nas și arcuite deasupra nărilor, ca ieșite proaspăt din oficina celei mai moderne frizerii. HOGAȘ, M. N. 38. ♦ Fig. Loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi.