OFERTĂ, oferte, s. f. 1. Propunere făcută de cineva care dorește să vîndă o marfă, să angajeze sau să se angajeze într-un serviciu, să obțină participarea cuiva la o acțiune, la o întreprindere etc.; p. ext. (concretizat) act, document în care se face o astfel de propunere. Grăbește, căci îmi retrag oferta. C. PETRESCU, C. V. 315. Încă nu se hotărîse cine să cînte doina haiducească... Mincu... se oferă el. Oferta e primită. CARAGIALE, O. III 17. 2. Totalitatea mărfurilor oferite la un moment dat pe piață. ◊ Cerere și ofertă (sau, rar, ofertă și cerere) = raportul dintre cantitatea de mărfuri aduse pe piață și posibilitatea de a fi cumpărate. Munca. devenind în societatea noastră o marfă, ea depinde de starea pieții, de legea economică a ofertei și cererii, de concurență, și, dacă în piață va fi mai multă ofertă decît cerere, atunci marfa oferită... e cu desăvîrșire depreciată. GHEREA, ST. CR. II 308.