ochire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: ochi²] 1 Observare. 2 Privire. 3 Urmărire cu privirea Si: ochit¹ (3), ocheală (1). 4 Remarcare. 5 Scrutare. 6 Cercetare rapidă, sumară Si: ochit¹ (6), ocheală (2). 7 Țintire cu arma Si: ochit¹ (7). 8 Lovire a țintei Si: ochit¹ (8). 9 (Reg) Topire pe alocuri a zăpezii Si: ochit¹ (9). 10 (Reg) Înseninare a cerului Si: ochit¹ (10). 11 (Reg) Apariție a unor fenomene naturale Si: ochit¹ (11). 12 (Reg) Dospire a cașului, aluatului etc. Si: ochit¹ (12). 13 (Îrg; îe) A face (sau întoarce) ~ea roată A privi în jur. 14 (Pop; îe) A arunca o ~ A privi rapid. 15 Ocheadă (1). 16 (Îlav) Dintr-o ~ sau cu o (singură) ~ sau (de) la prima ~ Foarte repede.