nișă sf [At: CALENDAR (1847), 52/21 / Pl: nișe / E: fr niche] 1 Adâncitură dreptunghiulară, în formă de arcadă etc. anume lăsată într-un zid, în peretele unei sobe etc., în care de obicei se așază obiecte decorative, lucruri de uz casnic etc. Si: firidă, (reg) ocniță. 2 Intrând amenajat pe o latură a încăperii și care servește ca anexă a unei camere de locuit Si: alcov. 3 Construcție specială, în formă de dulap sau de cameră, cu pereții de sticlă, folosită în laboratoare, pentru lucrul cu substanțe nocive. 4 Intrând amenajat în picioarele drepte ale unui tunel sau în peretele unei galerii de mină, pentru a servi ca refugiu. 5 Cavitate amenajată în radierul sau în pereții laterali ai unei ecluze sau ai unui stăvilar, pentru adăpostirea părților mobile precum porți, stavile, la trecerea navelor prin secțiunea respectivă. 6 (Glg; șîs ~ de abraziune) Formă de relief având aspectul unei firide alungite, apărută la baza unei faleze, în jurul unui izvor, în malul concav al unui meandru etc., alcătuite din roci rezistente la eroziune, datorită acțiunii valurilor. 7 (Med) Ulcerație adâncă până la perforare a unor organe interne precum stomac, plămâni etc. 8 (Atm) Mic spațiu în formă de intrând. 9 (Blg) Regiune în care un organism sau o populație găsește cele mai bune condiții pentru a supraviețui sau a se reproduce.