NEVĂZĂTÓR, -OÁRE, nevăzători, -oare, adj., s. m. și f. (Om) lipsit de vedere, orb. – Ne- + văzător.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
NEVĂZĂTÓR adj., s. v. orb.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
nevăzătór s. m., adj. m., pl. nevăzătóri; f. sg. și pl. nevăzătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
nevăzătór, -toáre s.m.f., adj. Om lipsit de vedere, orb ◊ „La căminul de nevăzători se învață.” Sc. 13 I 61 p. 2. ◊ „Profesorul de limbă română I.V. de la Grupul școlar de fete nevăzătoare din Arad, se gândea de mulți ani la o mașină la care să poată lucra și cei lipsiți de vedere.” R.l. 7 III 79 p. 5; v. și 30 XI 79 p. 6, Sc. 26 IV 80 p. 6; v. și electroftalm, fosfenă (din ne- + văzător)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink