14 definiții pentru narghilea
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NARGHILEA, narghilele, s. f. Lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. [Var.: (înv.) narghelea s. f.] – Din tc. nargile.
NARGHILEA, narghilele, s. f. Lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. [Var.: (înv.) narghelea s. f.] – Din tc. nargile.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
narghilea sf [At: (a. 1786) IORGA, S. D. VI, 194 / V: ~ghel~ / Pl: ~ele / E: tc nargile] Lulea de tip oriental, prevăzută cu o țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARGHILEA, narghilele, s. f. Lulea de origine orientală, prevăzută cu o țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată prin care trece fumul, înainte de a fi inspirat. Narghileaua portativă a perșilor. ODOBESCU, S. II 296. Dulcea atmosferă de plante aromate Ce ard în cățulete prin colțuri aninate Unind cu-a narghilelei narcotice parfumuri. ALECSANDRI, P. III 384. Greaca... chemă pe țigancă și-i porunci să aducă: două cafele, două dulcețe, un ciubuc și o narghilea. FILIMON, C. 100. – Variantă: narghelea (GHICA, S. 388) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NARGHILEA ~ele f. Lulea orientală, având un tub lung, al cărui capăt de jos comunică cu un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. /<turc. nargile
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
narghileá f., pl. ele (turc. nargile, d pers. nargil, nucă de cocos). Lulea din care fumează Orientaliĭ, compusă dintr’o butelie (odinioară o nucă de cocos), plină cu apă parfumată pe care o străbate fumu tras pintr’un tub lung de vre-o doĭ metrĭ. – Vechĭ narghelea.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NARGHELEA s. f. v. narghilea.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NARGHELEA s. f. v. narghilea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
NARGHELEA s. f. v. narghilea.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
narghelea sf vz narghilea
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
nargheleà f. lulea orientală cu țeava lungă în care fumul trece prințr’un vas cu apă parfumată: el mi-a făcut cinstea a-mi aduce nargheleaua GHICA. [Turc. NARGHILÉ, din NARGHIL, nucă de cocos (din care consta la început vasul narghelelii)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
narghilea s. f., art. narghileaua, g.-d. art. narghilelei; pl. narghilele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
narghilea s. f., art. narghileaua, g.-d. art. narghilelei; pl. narghilele, art. narghilelele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
narghilea s. f., art. narghileaua, g.-d. art. narghilelei; pl. narghilele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
narghilea
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
narghilea, -lele.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
narghilea (narghilele), s. f. – Pipă turcească. – Mr. narghile. Tc. (per.) nargile (Eguilaz 463; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1556), cf. ngr. ναργελές, bg. nargele, sb. nargila. – Der. narghelegiu, s. m. (înv., slugă la palat care prezenta domnului narghileaua).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F151) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
narghilea, narghilelesubstantiv feminin
- 1. Lulea de tip oriental prevăzută cu țeavă lungă și flexibilă, al cărei capăt de jos este fixat într-un vas cu apă parfumată, prin care trece fumul înainte de a fi inspirat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Narghileaua portativă a perșilor. ODOBESCU, S. II 296. DLRLC
- Dulcea atmosferă de plante aromate Ce ard în cățulete prin colțuri aninate Unind cu-a narghilelei narcotice parfumuri. ALECSANDRI, P. III 384. DLRLC
- Greaca... chemă pe țigancă și-i porunci să aducă: două cafele, două dulcețe, un ciubuc și o narghilea. FILIMON, C. 100. DLRLC
-
etimologie:
- nargile DEX '98 DEX '09