MĂLINÍȚĂ s. f. (Bot. ; Bucov. și Mold.) Lemn-cîinesc (Lygustrum vulgare). Cf. POLIZU, TDRG, PANȚU, PL. Lemnul cîinelui (Lygustrum vulgare), lemn-cînesc sau măliniță, e un copăcel de soiul liliacului. ȘEZ. XV, 54. Frundzî verdi malinițî. VASILIU, C. 99. Frunza și tulpina măliniței sînt otrăvitoare. Com. din PIATRA NEAMȚ. - Pl.: mălinițe. – Mălin + suf. -iță.