MÎZGÓS, -OÁSĂ adj. (Regional) 1. (Despre plante) Plin de sevă. Inoculația se face în iunie și în iulie, pînă cînd sînt pomii mîzgoși la coajă. ECONOMIA, 132/21. Măduva de floarea-soarelui e mîzgoasă, că iese apă cînd o storci. PLOPȘOR, V. O. 11, cf. ALR II 3 493/141, 157. 2. (Despre terenuri, drumuri) Moale¹, lunecos, noroios. Cf. TDRG. Drumu-i strașnic mîzgos. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, cf. com. MARIAN, CHEST. IV 61/164. ♦ (Despre oameni, despre obiecte de îmbrăcăminte etc.) Murdar (1) (Lechința-Tîrnăveni). Cf. ALR I 639/148,640/148. – Pl.: mîzgoși, -oase. – Mîzgă + suf. -os.