Definiția cu ID-ul 1331074:
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÎNÉL s. n. (Prin Ban. și sudul Transilv.) Mîner (1). Mînelu secerii. ALR I 917/80, cf. 917/56, 61. Mînęlele dă la mezdreauă. ALR II 6 639/64, cf. 5 043/64, A I 17, 35, com. din POIANA VAȘCĂU. - Pl.: mînele. – De la mîner.