MUSTĂCIOS, -OĂSĂ, mustăcioși, -oase, adj. 1. Care are mustăți mari. Slujitorii... arătau ostentativ străinului obrazuri încruntate și foarte mustăcioase. SADOVEANU, Z. C. 277. Era un bărbat înalt, slab și mustăcios. CAMIL PETRESCU, O. I 219. 2. (Despre cereale) Cu țepi lungi și dese. Grîul pe care îl cunoaște poporul romîn este de mai multe feluri... grîul cîrnău mustăcios, numit și grîu de vară. PAMFILE, R. 103. – Variantă: mustecios, -oasă (CREANGĂ, A. 84) adj.