MOLECULĂ s. f. Cea mai mică parte dintr-o substanță, constituită din unul sau mai mulți atomi legați între ei prin forțe de valență principală, în care se găsesc compoziția procentuală și proprietățile chimice ale substanței respective; (învechit) parte, părticică. Cf. VALIAN, V. Părticele (molecule). SPIC. 4, cf. NEGULICI, BREZOIANU, A. 23, id. R. 79, MARIN, PR. I, XI, id. F. 9, 426, MAN. SĂNĂT. 95, STAMATI, D., BARASCH, I. N. 11, 241, id. 67, PONI, F. 4. Nu există oare o legătură. . . între așezarea moleculelor unui corp și felul lui de a cristaliza ? SANDU-ALDEA, A. M. 107, cf. BOGZA, C. O. 163. Moleculele sînt particulele cele mai mici în care o substanță poale fi descompusă fără ca ea să-și schimbe proprietățile. MARIAN-ȚIȚEICA, FIZ. I, 130. Moleculele sînt formate prin unirea a doi sau mai mulți atomi ai aceluiași element. CHIM. AN. CĂLIT. 16. Atomii unei molecule sînt legați și de atomii moleculelor vecine. LTR². În moleculă, atomii sînt legați între ei cu ajutorul legăturilor chimice. DER. Moleculâ-gram = cantitatea de substanță a cărei greutate, exprimată în grame, este numeric egală cu greutatea moleculară a substanței; mol¹. – Pl.: molecule. – Din lat. molecula, it. molecola, fr. molécule.