mod¹ sn [At: ANON. CAR. / V: (înv 1, 13) modă sf / Pl: ~uri / E: lat modus, it modo, fr mode] 1 Fel de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva, de a se desfășura al unei activități. 2 (Ecp; îs) ~ de producție Unitate dialectică dintre forțele și relațiile de producție, care caracterizează o orânduire socială și o determină istoricește. 3 (Grm; îs) Adverb de ~ Adverb care arată felul cum apare acțiunea, starea sau însușirea exprimată de un verb. 4 (Gnu; îs) Complement circumstanțial de ~ Complement circumstanțial care arată cum sau în ce măsură se desfășoară acțiunea din regentă sau cum se înfățișează o calitate din regentă. 5 (Grm; îs) Propoziție circumstanțială de ~ Propoziție subordonată care arată cum se desfășoară acțiunea din regentă sau cum se înfățișează o calitate din regentă. 6 Procedeu. 7 (Trs; Ban; urmat de un verb la modul conjunctiv, infinitiv sau supin; îe) Nu e ~ Nu se poate. 8-9 (Înv; îe) A (nu) avea ~ (să... sau de a...) A (nu) avea posibilitatea (să... sau de a...). 10 Categorie gramaticală specifică verbului, prin care se exprimă felul cum prezintă vorbitorul acțiunea. 11 Fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprimă modul (10). 12 (îvr) Exemplu. 13 (Muz) Caracter al unei succesiuni de sunete care alcătuiesc o piesă muzicală, determinat de o anumită ordine și natură a intervalelor componente și de o anumită funcție a diferitelor sunete față de sunetul fundamental.