mocan¹ [At: ANON. CAR. I V: (reg) muc~ / Pl: ~i / E: moacă + -an] 1 sm Locuitor român din regiunile muntoase, în special ale Transilvaniei Si: mocârțan (1). 2 sm (Spc) Cioban din regiunile muntoase, mai ales ale Transilvaniei Si: mânzărar (1) Vz muntean¹. 3 sm (Ast; pop; îs) Calea (sau drumul, cărarea) ~ului Calea Lactee. 4 sm (Trs) Locuitor de la munte, care face și vinde articole de dogărie. 5-6 sm, a (Dep) (Om) cu apucături grosolane sau prost Vz bădăran, necioplit, mocârțan (2). 7 a (Arg; îe) A rămâne ~ A rămâne cu gura căscată. 8-9 sm, a (Reg) (Specie de bou) mic și îndesat Vz mocăniță (2). 10 sm Câine ciobănesc. 11 sm Cal de stână.