minut, ~ă [At: CANTEMIR, IST. 249 / V: (îrg) ~unt, (înv) men~, (reg) menunt / Pl: ~e, (îrg) ~uri / E: lat minutus, it minuto, fr minute, rs минута, ger Minute] 1 sn (Înv; șîs ~ de ceas, ~ de vreme) Răstimp scurt dintr-un interval mai îndelungat Si: moment. 2 sn (Spc) Unitate de măsură a timpului egală cu șaizecea parte dintr-o oră și care cuprinde șaizeci de secunde. 3-4 sn (Îljv) La ~ (Care se execută) pe loc, imediat. 5 sn (Îlav) Din ~ în ~ Dintr-un moment în altul. 6 sn (Îlav) Într-un ~ sau în ~ul (ori, reg, în ~), în două ~e Îndată. 7 sm (Înv; îlav) Pe tot ~ul Mereu. 8 sn (Înv; îlav) În toate minuturile sau în tot ~ul Tot timpul. 9 sn (Urmat de o determinare în genitiv; art.) Termen. 10 sm (Lpl; îf minuturi) Mâncăruri pregătite la restaurant pe loc, la comanda consumatorului. 11 sn Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri, egală cu a șaizecea parte dintr-un grad centezimal. 12 sf (Jur) Text original al unui act de notariat, care rămâne la notar. 13 sf (Jur) Document în care sunt relatate în rezumat dezbaterile unei consfătuiri, lucrările unei ședințe etc. și pe baza căruia se poate întocmi procesul verbal respectiv, se pot încheia convenții de colaborare sau se pot da dispoziții pentru executarea de lucrări etc. 14 sf (Jur) Act în care se consemnează, imediat după deliberare, soluția dată de judecători într-un proces, și care se transpune apoi în hotărâre. 15 sf Original, executat în creion, al unei hărți, al unui plan topografic sau al unei ridicări cadastrale, care servește la întocmirea hărții sau a planului respectiv, precum și a registrului cadastral.