56 definiții pentru «mic»   declinări

MIC, -Ă, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obișnuite; de proporții reduse. ◊ Literă mică = minusculă. Degetul (cel) mic = cel mai subțire și mai scurt dintre degete, așezat lângă inelar. ◊ Loc. adv. În mic = pe scară redusă, fără amploare. ◊ Expr. A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia. ♦ Care ocupă o suprafață redusă. ♦ Cu capacitate redusă, puțin încăpător; strâmt. ♦ Scurt; mărunt, scund. ♦ (Substantivat, m.) Fel de mâncare din carne (de vacă) tocată, de fórma unor cârnăciori. condimentați și fripți direct pe grătar; mititel. ♦ (Despre ape, gropi, prăpăstii etc.) Puțin adânc sau (relativ) îngust. ♦ Subțire. ♦ Îngust. Pălărie cu boruri mici. 2. Puțin numeros: redus, limitat. 3. (Despre sunet, glas etc.) Puțin intens; slab, încet, stins2. scăzut. 4. (Despre zi, noapte etc.) Care durează puțin; scurt. 5. De vârstă fragedă; nevârstnic; tânăr. ◊ (Substantivat) Cei mici = copiii. ◊ Loc. adv. De mic = din copilărie. ◊ Expr. Cu mic, cu mare sau mic și mare = toată lumea. ♦ (Precedat de „cel” sau,. cel mai„) Mezin. 6. Fără (prea) mare valoare; neînsemnat, neimportant. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de noblețe sufletească, de caracter; meschin, josnic. ◊ Expr. Mic la minte = redus, mărginit. 8. Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie. ◊ Socru mic = tatăl miresei; (la pl.) părinții miresei. Soacră mică = mama miresei. – Probabil lat. *miccus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIC mícă (mici) 1) Care are dimensiuni mai reduse decât cele considerate normale; care este de mărime sub norma obișnuită. Masă ~ă. ◊ Degetul ~ deget aflat la extremitatea mâinii sau a piciorului. În ~ pe scurt; în sumar; în proporții reduse. 2) A cărui intensitate este sub nivelul mediu; slab. Lumină ~ă. 3) Care este redus numeric, cantitativ. 4) Care durează mai puțin ca de obicei; de scurtă durată. 5) Care este de importanță redusă; neînsemnat. Un ~ funcționar. ◊ Socru mic tatăl miresei. Soacră mică mama miresei. 6) (despre persoane) Care este de vârsta copilăriei. 7) și substantival Care s-a născut ultimul în familie; mezin. * Cu ~ cu mare (sau ~ și mare) cu toții împreună. /<lat. miccus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MIC adj. v. meschin.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MIC adj., s. 1. adj. v. mărunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plantă ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. îngust. 7. adj. v. nespațios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. îngust. (Pălărie cu boruri ~.) 10. adj. v. subțire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, mărunt, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. neadânc. 17. adj. subțire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un câștig ~.) 20. adj. v. neînsemnat. 21. adj. v. nevârstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumină ~.) 26. adj. v. scăzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. puțin, redus, slab. (~ nădejde să ...) 31. adj. insuficient, puțin, redus, slab. (Are posibilități ~ de realizare.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Mic ≠ colosal, înalt, mare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mic (mícă), adj.1. (Înv.) Puțin, redus: Bogdan Vodă domni mică vreme (Dosoftei). – 2. De mărime redusă. – 3. De ani puțini. – 4. (Arg.) Monedă de 20 de lei. – 5. (Fam., București) Specialitate de carne la grătar. – Mr. ńic, mic, megl., istr. mic. Probabil origine expresivă, dar anterior rom. Trebuie să se pornească de la un lat. *miccus, cf. pic și lat. mica, gr. doric μιϰός, it. miccino, sicil. nicu, calabr. miccu. Pentru a explica lat. *miccus, se pleacă de obicei, fie de la gr. μιϰ(ρ)ός (Cipariu, Elemente, 128; Densusianu, Hlr., 201; Koerting 6147; Pușcariu 1067; Candrea-Dens., 1092; REW 5559; Pascu, I, 133; Rohlfs, EWUG, 1382; Rosetti, II, 68), fie de la lat. mῑca (Diez, I, 126; Koerting 5279; Gougenheim, Rom., LXIX, 97-101). Mai sigur pare să fie că toate aceste cuvinte duc către aceeași sursă expresivă. Cf. mică, nițel. Der. micșor, adj.; micșora, vb. (a reduce, a face mai mic); micșorime, s. f. (micime); micușor, adj. (mititel); micuțel (var. mitutel), adj. (Banat, Trans., mic); mititel, adj. (mic; s. m., specialitate de carne la grătar), formă asimilată din var. anterioară (după Dacor, I, 326, de la un dim. *micicel; după Candrea, de la *michitel); mititică, s. f. (fetiță, copiliță; Arg., închisoare); miciculat, adj. (Banat, micșorat, redus), cu finala expresivă; micime, s. f. (meschinărie, fleac); Michiduță, s. m. (nume popular pentru diavol). – De la micuț provine ngr. μιϰούτσο (Danguitsis 154).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mic adj. m., f. mícă; pl. m. și f. mici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mic s. m., pl. mici
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Cárul-Míc (constelație) s. propriu n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mic-gros s. n.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CÂINELE-MÍC s. v. sfredelul.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DROPIE MÍCĂ s. v. spurcaci.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DROPIȚĂ MÍCĂ s. v. spurcaci.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MICUL DEJÚN s. (englezism) breakfast, (înv. și pop.) prânzișor, (pop.) prânz, (reg.) prânzuț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MICUL ECRÁN s. v. televizor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MUSCĂ-D-A-MÍCĂ s. v. muscă columbacă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PAȘTELE-MÍC s. v. mătcălău.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLOIER GULERAT MÍC s. v. prundăraș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

RAȚĂ MÍCĂ s. v. sarselă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOC MÍC s. v. boz, bozie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STÂRC ALB MÍC s. v. bâtlan mic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRESTIE-MÍCĂ s. v. trestie-de-câmp.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URSA-MÍCĂ s. v. carul-mic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VĂRSAT MÍC s. v. pojar, rujeolă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

VEROLĂ MÍCĂ s. v. variolă, vărsat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cígă mícă s. f. – Varietate de ciuperci. Mag. csigabiga „melc,” prin falsă asociere cu mic (Cihac, II, 490; DAR).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Câinele-Mic (astron.) s. pr. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mic-burghéz adj. m., s. m., pl. mic-burghézi; f. sg. mic-burghéză, pl. mic-burghéze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ploiér mic s. m. + adj. (sil. -ier)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Úrsa-Mícă s. pr. f. art.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CALUL MIC (Equuleus), constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Pegasul, Vărsătorul și Delfinul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CARUL MIC, numele popular al unei grupări de stele din constelația Ursa Mică, alcătuită din șapte stele, dintre care patru reprezintă cutia carului, iar celelalte trei oiștea; la capătul oiștii se află Steaua Polară.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CĂIANU MIC, com. în jud. Bistrița-Năsăud; 5.888 loc. (1991).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

CÎINELE MIC (Canis minor), constelație din emisfera boreală, situată la S de constelația Gemenii. Conține c. 37 de stele vizibile, dintre care cea mai strălucitoare este Procyon.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

COPȘA MICĂ, oraș în jud. Sibiu, pe stg. Tîrnavei Mari; 6.454 loc. (1991). Nod feroviar. Expl. de gaz metan. Ind. chimică pe baza prelucr. gazului metan (negru de fum, acid sulfuric). Metalurgia zincului și plumbului. Fabrică de plexiglas și stiplex. Unul dintre cele mai poluate orașe ale României. Menționat documentar din 1402. Declarat oraș în 1966.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GHERȚA MICĂ, com. în jud. Satu Mare; 3.250 loc. (1995). Expl. de andezit. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1873), în satul Gherța Mică.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LEUL MIC (Leo Minor), constelație din emisfera boreală, situată între constelațiile Ursa Mare și Leul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OCOLAȘU MIC, vârf în masivul Ceahlău, la SE de vf. Ocolașu Mare. Alt.: 1.712 m.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PESTIȘU MIC, com. în jud. Hunedoara, situată în V depr. Hunedoara, pe râul Peștiș; 1.192 loc. (2003). Haltă de c. f. În satul Mănerău au fost descoperite vestigiile unei așezări romane din sec. 2-3. Biserica de lemn Sf. Nicolae (sec. 18), în satul Almașu Mic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMEȘU MIC, râu în NV pod. Transilvaniei, cu întreg cursul și bazinul său dezvoltate pe terit. jud Clu; 178 km. După contopirea apelor Someșului Cald cu cele ale Someșului Rece în lacul de acumulare Gilău se formează, în aval de acesta, un curs unic cu numele Someșu Mic, a cărui direcție de curgere este S-N, cu largă ondulări ale văii și cu numeroase meandre ale talvegului. Drenează mai întâi parte de N a dealurilor Feleacului, trecând prin municipiul Cluj-Napoca, separă apoi C. Fizeșului (în E) de dealurile Clujului și Dejului (în V) printr-o vale largă, cu aspect de culoar, însoțită de lunci și terase bine dezvoltate, trece prin orașul Gherla și, la c. 20 km aval de acesta, confluează cu Someșu Mare formând cursul unic al râului Someș. Afl. pl.: Feneș, Suatu, Fizeș (pe dr.), Nadăș, Borșa, Lonea, Valea Mărului (pe stg.).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

URSA MICĂ (Ursa Minor), constelație din emisfera boreală. Asemănătoare cu Ursa Mare, dar dispusă invers. Steaua sa principală este Steaua Polară, situată foarte aproape de Polul Nord ceresc. V. și Carul Mic.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

flaut mic (it. flauto piccolo), instrument de suflat din lemn, face parte din familia flautului*. Este de dimensiuni mai mici decât acesta, emițând sunetele cele mai acute în cadrul instr. de suflat și chiar în cadrul întregii orch. simf. Ca și fl. este construit după mecanica sistemului Boehm. Are o întindere de trei octave (re2-do5), continuând în acut ambitusul (1) fl. Timbrul* foarte acut și strident îl fac mai rar folosit în orch. simf. În orch. apare doar înlocuind unul din fl., pe timp scurt, la indicația muta in* piccolo. Maurice Ravel îi încredințează totuși tema* principală a primei părți din Concertul pentru pian și orch., evidențiind sonoritatea sa stridentă, aproape metalică. F. este folosit frecvent în fanfare (6). F. se scrie în partitură pe un portativ deasupra fl. prim notându-se în cheia* sol cu o octavă* mai jos de cum se aude, ceea ce îi conferă și denumirea de ottavino. Sin. înv.: piculină; picolă.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

Dionisie cel Mic (Exiguul) (c. 470-c. 540), călugăr din Constantinopol, n. în Sciția Mică (Dobrogea de azi), chemat la Roma de papa Gelasiu, datorită strălucitelor sale studii făcute în Orient, și numit superiorul m-rii Sf. Anastasia. A tradus multe lucrări din greacă în latină, printre care Cartea despre Paști și Argumente pascale. Este și autorul unui nou calcul pascal în Apus și a fixat cronologia erei creștine, luînd pentru prima oară în calcul pentru numărătoarea anilor nașterea lui Hristos, cu o eroare de 4-5 ani. Acest sistem de calcul, cu toată eroarea lui, s-a impus la cele mai multe popoare europene, generalizându-se și la necreștini.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a avea ceva la degetul mic expr. 1. a cunoaște (ceva) în amănunt 2. v. a avea (pe cineva) în buzunar.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a băga pe ăla micu’ la serviciu expr. (adol. glum.- d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face ciocu’ mic expr. (mil.) a tăcea din gură (în fața superiorilor).
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face lampa mică expr. a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a face treabă mică expr. (eufem.) a urina, a face pipi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a prinde (pe cineva) cu mâța în sac / cu ocaua mică / cu rața-n gură expr. a surprinde (pe cineva) în flagrant delict; a(-i) dovedi (cuiva) vinovăția / necinstea etc.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se face mic expr. (pop.) a-i fi frică, a fi timorat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciocu’ mic și jocul de glezne expr. (mil.) executați ordinul fără comentarii!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciocu’ mic și pasul mare expr. (adol.) taci și pleacă!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ciocu’ mic expr. (vulg.) taci!, liniște!, gura!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mic la suflet expr. meschin, josnic.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

treabă mică expr. (eufem.) actul de a urina și rezultatul acestuia.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

una mică expr. 1. țap de bere (în contrast cu halba). 2. cinzeacă de băutură spirtoasă. 3. ceașcă mică de cafea. 4. (er.) contact sexual rapid. 5. (deț.) pâră sau informație de mică importanță.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink