MIÁUT, miaute, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-ut] – Din miau.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MIÁUT s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlăitură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

miáut s. n. (sil. mia-), pl. miáute
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink