opțiuni
  • info
11 definiții pentru meșteșugos

Explicative DEX

MEȘTEȘUGOS, -OASĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os.

MEȘTEȘUGOS, -OASĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os.

meșteșugos, ~oasă a [At: (a. 1755) BV II, 129/ Pl: ~oși, ~oase / E: meșteșug + -os] 1 (Îvr; d. obiecte) Făcut de mâna omului. 2 (Înv; d. obiecte) Realizat cu talent, cu pricepere, cu artă. 3 (Îvp; d. oameni) Talentat. 4 (Înv) Șmecher.

MEȘTEȘUGOS, -OASĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Regional) Iscusit, dibaci, îndemînatic, abil. Un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului. CREANGĂ, P. 170. Găsi om meșteșugos a-i ciopli obrazul gros. PANN, P. V. III 33.

MEȘTEȘUGOS ~oasă (~oși, ~oase) înv. pop. Care se pricepe la orice meșteșug; care vădește meșteșug; îndemânatic; iscusit; dibaci; abil. /meșteșug + suf. ~os

meșteșugos a. abil, maestru: un tălpoiu de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelu dracului CR.

meșteșugós, -oásă adj. (d. meșteșug). Plin de meșteșug, șiret, viclean: o babă meșteșugoasă.

Ortografice DOOM

meșteșugos (înv., pop.) adj. m., pl. meșteșugoși; f. meșteșugoasă, pl. meșteșugoase

meșteșugos (înv., pop.) adj. m., pl. meșteșugoși; f. meșteșugoasă, pl. meșteșugoase

meșteșugos adj. m., pl. meșteșugoși; f. sg. meșteșugoasă, pl. meșteșugoase

Sinonime

meșteșugos, -oasă adj. (despre oameni) 1 (înv. și pop.) v. Dotat. Înzestrat. Talentat. 2 (înv. și pop.) v. Abil. Destoinic. Deștept. Dibaci. Industrios. Ingenios. Iscusit. Isteț, Îndemânatic. Măiestru. Priceput. 3 (înv.) v. Abil. Șiret3. Șmecher. Viclean.

Tezaur

MEȘTEȘUGOS, -OÁSĂ adj. 1. (Învechit, rar, despre obiecte) Făcut de mîna omului. Cf. PONTBRIANT, D. 2. (Învechit, despre obiecte) Realizat cu talent, cu pricepere, cu artă. Au măsurat pămîntul și l-au închipuit într-un glob meșteșugos. AMFILOHIE, G. [prefață] 6/11. 3. (Învechit și popular, despre oameni) Talentat, priceput, dibaci. Are mulți vrăjmași văzuți și nevăzuți, foarte meșteșugoși și vicleani, întrarmați cu tot feliul de arme (a. 1755). BV II, 129. Găsi om meșteșugos a-i ciopli obrazul gros. PANN, P. V. III, 33/28, cf. ROMANUL GLUMEȚ, 56. Babă meșteșugoasă la trebile sale. CRFEANGĂ, P. 170, cf. MÎNDRESCU, UNG. 173. Știe lucru minunat de mînă, Și-o taie capul și-i meșteșugoasă. MURNU, O. 21. Chiori și orbi, cari se sfădesc pentru o babă meșteșugoasă. PAMFILE, D. 38, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. 4. (Învechit) Șmecher, șiret, viclean. Se sfătuiesc să-i lovască, cneazul mai meșteșugos Triimite pre Bibica și el se dă mai în dos. BELDIMAN, E. 40/11, cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: meșteșugoși, -oase. – Meșteșug + suf. -os.

Intrare: meșteșugos
meșteșugos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meșteșugos
  • meșteșugosul
  • meșteșugosu‑
  • meșteșugoasă
  • meșteșugoasa
plural
  • meșteșugoși
  • meșteșugoșii
  • meșteșugoase
  • meșteșugoasele
genitiv-dativ singular
  • meșteșugos
  • meșteșugosului
  • meșteșugoase
  • meșteșugoasei
plural
  • meșteșugoși
  • meșteșugoșilor
  • meșteșugoase
  • meșteșugoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meșteșugos, meșteșugoasăadjectiv

  • 1. învechit popular Abil, dibaci, iscusit, îndemânatic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: abil dibaci iscusit îndemânatic
    • format_quote Un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului. CREANGĂ, P. 170. DLRLC
    • format_quote Găsi om meșteșugos a-i ciopli obrazul gros. PANN, P. V. III 33. DLRLC
etimologie:
  • Meșteșug + -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.