MEZELÍC, mezelicuri, s. n. Gustare, aperitiv. ♦ Mâncare frugală. ♦ Fig. Fleac, bagatelă. [Var.: mizilíc s. n.] – Din tc. mezelik.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZELÍC ~uri n. 1) rar Mâncare servită înainte de masă pentru a stimula pofta de mâncare; aperitiv. 2) fig. Obiect lipsit de valoare; fleac. /<turc. mezelik
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

MEZELÍC s. aperitiv, gustare, (înv.) zacuscă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

mezelíc s. n., pl. mezelícuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink