METALURGIC, -Ă adj. Care aparține metalurgiei, privitor la metalurgie, folosit în metalurgie; (învechit) metalurgicesc. Să întrebuințează la medițină, la fabricația steclelor și la lucrurile metalurghice. J. CIHAC, I. N. 389/18, cf. NEGULICI. Această transformație a acidului carbonic. . . se întrebuințează cu folos în artele metalurgice. MARIN, PR. I, 157/2. Combustibilul cel mai întrebuințat la fabricarea fontei este cocsul metalurgic. IOANOVICI, TEHN. 35. - Pl.: metalurgici, -ce. – Și: (învechit) metalúrghic, -ă adj. – Din fr. métallurgique. – Pentru metalurghic, cf. germ. metallurgisch.