MECENAT s. m. Persoană care protejează artele și literatura ; mecena. Poeticul nostru, lipsă avind doară de patroni și mețenați, închină ostăneala sa hîrtiii! BUDAI-DELEANU, Ț. 73. Mecenatul sau apărătorul literaturei. CR (1 829), 158¹/11, cf. COSTINESCU, BARCIANU, ALEXI, W. Diferite alte orașe italiene. . . , grație unui mare artist sau unor mecenați generoși, au jucat un rol adesea important în mișcarea artistică. OȚETEA, R. 255, cf. 63, 210, 296. - Pl.: mecenați. – $Și: (rar) mecenăte (LM), (învechit și regional) mețenát s. m. – Din it. mecenate.