MAZILI vb. (Mold., ȚR) A detrona, a îndepărta din funcție. A: Bine ai nemerit, măria ta, de nu te-ai grăbit să-l mazilești pre acel domn harnic. NECULCE. B: Și-au domnit ani 8 si l-au mazilit turcii. R. POPESCU; cf. IST. ȚR. Etimologie: mazil + suf. -i. Vezi și mazil, mazilie, mazilime, mazilit.