MASACRU s. n. Acțiune sîngeroasă îndreptată, de obicei, împotriva unei mulțimi fără apărare; omor (în masă), măcel, (livresc) carnaj. Cf. STAMATI, D. Știe să triumfeze fără agiutorul masacrilor. CALENDAR (1856), 32/5. Strîmbătăți, despoieri, încălcări, masacre. ib. (1861), 93/21, cf. COSTINESCU, BARCIANU, ALEXI, W. Masacrul din Piața Teatrului național. V. ROM. ianuarie 1954, 190. Se mai aflau printre noi și doi germani – doi vechi comuniști care au supraviețuit masacrelor hitleriste. STANCU, U.R.S.S. 108, cf; CAMILAR, N. I, 151. - Pl. : masacre. – Din fr. massacre.